joi, 15 martie 2012

dulce copilărie a toamnei




Îmi place când mă cerţi
că las cărţi pe frigider,
canapea, fotolii şi în baie
O copilărie necunoscută
râde atunci în hohote
copilă dulce aflând căldura
Palmele tale pot strivi un bivol
mângâie pielea albă
ce-ţi aprinde focuri pe dealurile
toamnei
Acolo-şi duc dorul păsările
iar cărţi lăsate-n joacă
amintesc de o poveste nescrisă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu