duminică, 15 aprilie 2012

cioburi




de nimicul devine fiinţă
în loc ce vei pune
trup de resturi în care putrezesc amintiri
despre eroi nebuni solitari ai adevărului
cu tot cu lumea lor asasinată
bălegarul gras al iluziilor
hrănind plecăciuni îndelung exersate
liniştea sufocată deasupra creştetului
teama de viitorul imberb din trecut
ce plantezi acolo unde n-a mai rămas
decât urma stearpă a intelectului
întrebarea pentru acest prezent
ce nu-şi ajunge trecutul din urmă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu